Om a fost și el ca toți
creștinii,
Cu bune și cu rele pe pământ,
Părinții l-au învrednicit
Luminii
Și i-a rămas în oaste ca un
sfânt!
Pe Sfântul vrednic, dătător de
pace,
Eu din Copilărie îl admir,
Din trupul lui, străpuns
atunci de lance,
N-a curs sânge vinovat, ci
mir!
Eu îmi respect credința din
strămoși,
Cu ea mi-a început cărarea-n
lume,
Cei ce nu cred, să fie sănătoși,
Purtători sau nu de acest
nume...
Nicolae Nicoară-Horia
„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, este Patronul
Tesalonicului, alături de Sfântul Apostol Pavel şi de Sfântul Grigorie Palama.
A fost ucis în ziua de 26
octombrie, pentru că a mărturisit credinţa creştină şi nu a vrut să se închine
la zei.
În tradiţia populară, Sfântul
Dimitrie Izvorâtorul de mir este patronul păstorilor şi vestitorul iernii.
Sfântul Dimitrie a trăit în
timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Fiu al
prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităţilor sale,
guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său.
Mai târziu, împăratul Maximian
a aflat că Dimitrie este creştin, fapt care l-a mâniat foarte tare. Aşa că,
întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se
facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor.
Venit la Tesalonic, împăratul
l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el, că şi-a dat
toată averea săracilor şi că se închină lui Dumnezeu. Dimitrie a mărturisit că
este creştin şi a defăimat închinarea la zei.
Pedeapsa împăratului a fost
maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa.
Începând a se lumina de ziuă,
în ziua de douăzeci şi şase a lunii octombrie, au intrat ostaşii în temniţă şi,
aflându-l pe Sfântul Dimitrie stând la rugăciune, l-au împuns pe el cu
suliţele. Întâia suliţă cu care a fost împuns a fost în coasta dreaptă, în
locul în care a fost împuns şi Hristos pe cruce.
Căci sfântul, cum a văzut pe
ostaşi, singur a ridicat mâna dreaptă şi aceştia I-au şi împuns. Astfel,
închipuind patima lui Hristos Domnul, Cel împuns cu suliţa, sfântul şi-a dat în
mâinile Lui cinstitul său suflet. Iar trupul lui care zăcea pe pământ fără
cinste, mergând noaptea un oarecare dintre credincioşi, l-a luat în taină şi l-a
îngropat.
Când Sfântul Dimitrie a fost
străpuns de suliţe în temniţă de către ostaşi, era de faţă la moartea lui şi
credinciosul său slujitor, cel pomenit mai înainte, Lupul.
Acela a luat haina stăpânului
său cea înmuiată în sânge. La fel şi inelul lui l-a înmuiat în sânge şi multe
minuni făcea cu haina şi cu inelul, tămăduind toate bolile şi gonind duhurile
cele viclene, încât s-a dus vestea minunilor prin tot Solunul şi toţi bolnavii
alergau la dânsul.
Aflând despre acestea
Maximilian, a poruncit ca să-l prindă pe fericitul Lupul şi să-i taie capul. Şi
astfel, sluga cea bună şi credincioasă a sfântului s-a dus la Domnul după
stăpânul său, adică după Sfântul Dimitrie, căci unde este stăpânul, acolo să
fie şi sluga lui.
Apoi, nu după multă vreme, a
început prigoana asupra creştinilor. Deasupra mormântului Sfântului Dimitrie
era zidită o biserică mică, în care se săvârşeau multe minuni şi bolnavii
primeau tămăduire.
Atunci, un boier din cei mari,
slăvit şi credincios, din părţile Iliricului, pe nume Leontie, fiind cuprins de
o boală grea şi nevindecabilă, a alergat cu credinţă la Sfântul Mare Mucenic
Dimitrie. Când au ajuns la biserica sfântului, l-au aşezat în acel loc unde se
aflau în pământ moaştele mucenicului şi îndată acesta a primit tămăduire şi s-a
sculat sănătos, mulţumind lui Dumnezeu şi preamărind pe Sfântul Dimitrie,
plăcutul Lui. Acesta a vrut să zidească sfântului o biserică mare şi frumoasă
în semn de mulţumire.
Dărâmând biserica cea mică,
când s-a început temelia celeilalte biserici, au fost găsite moaştele Sfântului
şi Marelui Mucenic Dimitrie întregi şi nestricate, din care au izvorât mir
frumos mirositor şi a umplut toată cetatea de mireasmă bună.
Apoi s-a adunat tot poporul şi
cu bucurie au luat din pământ moaştele sfântului şi s-a tămăduit mulţime de
bolnavi, prin ungerea cu mirul care izvora. Leontie, bucurându-se, nu atât
pentru sănătatea sa, cât pentru aflarea sfintelor moaște, degrabă a săvârşit
lucrul pe care îl începuse şi a ridicat în acel loc o biserică preafrumoasă în
numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie”.
Sursa: Wikipedia
