-Restituiri-
„Tu
lasă sfinţii să se odihnească!”
Aşa-mi
spunea
atunci un
biet amic,
Aici,
în viaţa asta pământească
Nici
ei nu îţi ajută la nimic...
Moaştele
lor, la care te închini,
Miresme
purtătoare de păcate...
El
a plecat demult printre străini,
Sufletul
lui bolnav şi mai departe...
Nu
a crezut nicicând în cele sfinte
Cât
şi-a purtat prin lumea asta trena,
De-acolo
poate îşi aduce-aminte
Acum
de Sfinţii Constantin şi-Elena!
De-aceea
prieteni eu vă spun mereu,
Cuvintele
nu-s pricini pentru joacă
Şi
dacă nu există Dumnezeu
Un
Altul cine ar putea să-L facă?!
Sfinţii
Lui, rămaşi în Calendar
Vă
lumineze Clipa pe pământ!
Şi
tot ce scriu nu fie în zadar
Din
întâmplarea faptului că sunt...
„Tu
lasă sfinţii să se odihnească!”
Şi
astăzi mai
aud în jur povaţa-
Semnul
Crucii să vă ocrotească
Copilăria
Gândului şi Viaţa!
21 Mai 2021
Nicolae
Nicoară-Horia
SFINȚII CONSTANTIN și
ELENA
Sfântul CONSTANTIN a descoperit
Crucea pe cer: In hoc signo vinces –
„Întru acest semn vei învinge”,
iar Sfânta ELENA a găsit pe dealul Golgotei CRUCEA pe care A FOST
RĂSTIGNIT HRISTOS.
Constantin cel Mare a fost primul fiu al lui
Constantius Chlorus şi a Elene
A fost proclamat august în anul 306, moment în care
îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de "Nobilissima
Femina" (Doamna prea nobilă), iar în anul 325, îi acordă
distincţia de "Augusta".
Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat
roman creştin. După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu,
Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care
religia creştină devine o religie permisă. Lucrarea sa misionară
nu se opreşte aici.
Scuteşte Biserica de dări, drept de care nu se
bucurau templele păgâne, şi îi înapoiază tot ceea ce îi fusese
confiscat, acordându-i şi dreptul de a primi donaţii. Nu trebuie
uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din
tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici şi întreţinerea
clerului. El a dăruit Bisericii şi dreptul de eliberare a
sclavilor.
A înlăturat din legile penale pedepsele contrare
creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor,
stigmatizarea (arderea cu fierul roşu). Prin legea din 321,
Constantin cel Mare a generalizat duminica zi de repaus în Imperiu.
Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul şi
avortul, abandonarea copiilor nou născuţi, răpirea copiilor şi
vinderea copiilor din motive de sărăcie.
În iconografia ortodoxă, Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena au între ei aşezată Sfânta Cruce, pentru că
Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în
pământ. Menţionăm că în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a
văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra
soarelui cu inscripţia: "in hoc signo vinces" (prin acest
semn vei birui).
Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă
Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile
soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor
în lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusă, de foarte mulţi
cercetători, convertirea împăratului la religia creştină.
Mama sa, Elena, a reuşit să descopere pe dealul
Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit
tradiţiei, în urmă săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a
se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele
trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost
atins de Crucea Domnului.
Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al
Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii,
iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării
Sfintei Cruci în calendarul creştin. Datorită demersului ei de a
cauta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este şi ocrotitoarea
arheologilor.
Numele ei se traduce "făclie", "torţa",
"strălucirea soarelui".
Sursa:
evz.ro
