Sfinții...

 

-Restituiri-

„Tu lasă sfinţii să se odihnească!”

Aşa-mi spunea atunci un biet amic,

Aici, în viaţa asta pământească

Nici ei nu îţi ajută la nimic...

Moaştele lor, la care te închini,

Miresme purtătoare de păcate...

El a plecat demult printre străini,

Sufletul lui bolnav şi mai departe...

Nu a crezut nicicând în cele sfinte

Cât şi-a purtat prin lumea asta trena,

De-acolo poate îşi aduce-aminte

Acum de Sfinţii Constantin şi-Elena!

De-aceea prieteni eu vă spun mereu,

Cuvintele nu-s pricini pentru joacă

Şi dacă nu există Dumnezeu

Un Altul cine ar putea să-L facă?!

Sfinţii Lui, rămaşi în Calendar

Vă lumineze Clipa pe pământ!

Şi tot ce scriu nu fie în zadar

Din întâmplarea faptului că sunt...

„Tu lasă sfinţii să se odihnească!”

Şi astăzi mai aud în jur povaţa-

Semnul Crucii să vă ocrotească

Copilăria Gândului şi Viaţa!

21 Mai 2021

Nicolae Nicoară-Horia

SFINȚII CONSTANTIN și ELENA

Sfântul CONSTANTIN a descoperit Crucea pe cer: In hoc signo vinces – „Întru acest semn vei învinge”, iar Sfânta ELENA a găsit pe dealul Golgotei CRUCEA pe care A FOST RĂSTIGNIT HRISTOS.

Constantin cel Mare a fost primul fiu al lui Constantius Chlorus şi a Elene

A fost proclamat august în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de "Nobilissima Femina" (Doamna prea nobilă), iar în anul 325, îi acordă distincţia de "Augusta".

Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creştin. După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu, Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia creştină devine o religie permisă. Lucrarea sa misionară nu se opreşte aici.

Scuteşte Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, şi îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i şi dreptul de a primi donaţii. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici şi întreţinerea clerului. El a dăruit Bisericii şi dreptul de eliberare a sclavilor.

A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul şi avortul, abandonarea copiilor nou născuţi, răpirea copiilor şi vinderea copiilor din motive de sărăcie.

În iconografia ortodoxă, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au între ei aşezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Menţionăm că în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusă, de foarte mulţi cercetători, convertirea împăratului la religia creştină.

Mama sa, Elena, a reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urmă săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului.

Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin. Datorită demersului ei de a cauta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor.

Numele ei se traduce "făclie", "torţa", "strălucirea soarelui".

Sursa: evz.ro