29 August 2020
-Restituiri-
Lumea e plină de Irodiade,
Lumea aceasta tot mai pripită,
Privirea lor în ochii mei arde,
Gata oricând să îi ducă-n ispită...
* * *
E
Ziua Amintirii tale, Ioane,
Botezător
de legi și de Iisus
Îți
luminează chipul din icoane,
Atunci
Irod degeaba l-a răspuns!
Celor
ce nu cred în tine, încă,
În
Adevărul spus de-atâtea ori,
Din
peștera cuvântului adâncă,
Îmi
strig durerea până către zori:
Bărbați
cucernici, voi, femei frumoase,
Toată
suflarea vrednică să știe,
A
fost aici în carne și în oase,
În
Duhul care strigă în pustie!
De
el nu se atinge nicio moarte,
Capul,
cel din temniță, tăiat
Și
îngropat de trupul lui departe,
Nevătămat
de-atunci a înviat!
................................................
Și-acum
irozii vremii se-nspăimântă
Gândind
la chipul celui care-ai fost,
E
Ziua Amintirii tale sfântă,
O
zi de rugăciune și de post...
Salomeea...
O mai aud și
astăzi dansând pe Salomeea,
Rostind
aceleași vorbe amirosind a iod,
Dar o să
vină vremea, ce-aproape e scânteia
Din
flacăra promisă: „vreau
capul lui Irod!”
Cuvintele
acestea ce-mi vin nu-s ale mele,
Ca roiul de
albine de dincolo de zare,
Chiar
dacă-ntotdeauna eu am crezut în ele
La versurile
mele, voi, știu, nu dați crezare
Și ochii
plini de fosfor sunt gata să se-aprindă
Alunecând pe
trupul demonic și rotund,
Pe Ioan
Botezătorul nu-i cine să-l mai prindă?
Acum la
întrebare nu vreau să vă răspund...
Dans...
Prin versul meu ce nu-mi dă pace,
Dansează încă
Salomeea,
Acelaşi IOAN în lanţuri zace-
Tot Capul lui îl
vrea femeia?
În ochii ei flămânzi ca iadul
Irod se uită şi
nu ştie,
Frumoasa îi şopteşte-„adu-l,
Îl vreau, stăpâne,
pe tipsie...”
...............................................
În
Dragoste s-aveţi măsură,
Voi, fiii mei, luaţi aminte,
Vă
fie dar, învăţătură-
Scriptura, cea dintâi, nu minte!
Dansează
Salomeea încă,
Cu trup mistuitor ca focul,
În temniţa de
jos, adâncă,
Aşteaptă înlăcrimat Proorocul...
Nicolae Nicoară-Horia