19/20 Septembrie 2011.
Unui a mic...
Tu mi-ai jignit părinţii,
de mine nu îmi pasă,
oricâte vorbe grele
asupra mea arunci,
eu ştiu că niciodată
tu n-ai avut o casă
în care să se-audă
un gângurit de prunci...
Tu mi-ai jignit strămoşii,
cei vecuiţi în piatră,
cu fluierul, flămândul,
cu roata ce-ai avut?
Pustiu se-aude gândul
prin cerul tău cum latră
şi sufletul, sărmanul,
din tine l-ai vândut!
Şi tu, ca fiecare,
la Marele Judeţ
odată vei ajunge,
lumina să te-mpartă,
să-mi fie-ntreagă vina
dacă l-am scris citeţ,
tu mi-ai jignit cuvântul,
tăcerea nu te iartă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Trimiteți un comentariu