03 Noiembrie 2009.
Am învăţat să văd, a câta oară?
Şi de vederea asta nu mă-ndoi-
Cât de săraci suntem pe dinafară,
Pe dinăutrul nostru cât de goi!
Purtăm atâta glorie sub pleoape,
Tot mai departe ne zidim de Cer,
Înspre pământ e-atâta de aproape
Trupul acesta, pururi efemer...
Şi Timpul creşte împrejurul meu,
Carii se aud cum rod în scânduri,
Fără credinţă, fără Dumnezeu
Suntem atât de goi şi-atât de singuri...
marți, noiembrie 03, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu