OCHII TĂI...

01/02 Noiembrie 2009.

Acum, când scriu, miroase-a mere coapte,
Din pomul interzis, tu le mai vrei?
M-am visat cu ochii tăi azi-noapte,
Nici nu mai ştiu ce mă făceam cu ei...

Ochii tăi, cei negri şi tăcuţi,
Cu apele lor tulburi şi sărate,
Îi rugasem doar să-i împrumuţi,
Să mă ascund de viscol şi de moarte...

Eu nu credeam că veşnicia doare!
Frumoşi erau, ca sfintele porunci,
Aveau în ei atâta Sărbătoare
Din izgonirea noastră de atunci...
......................................................

Miroase versul meu a mere coapte,
Ce singur e cuvântul când te scriu!
M-am visat cu ochii tăi azi-noapte,
Cine m-a trezit din ei nu ştiu...