30 Iunie 2010.
Detună supărarea în poeţi
Când undeva în lucruri nu-i dreptate,
Tăiaţi-mă cu cât la sută vreţi,
Tăiaţi-mă de tot dacă se poate...
Mă debranşaţi de la curent şi gaze,
De Aerul pe care îl respir,
De soarele cu mai puţine raze,
Tăiaţi-mi drumul către cimitir...
De pensia aceea din batistă
Pe care-o plânge Mama, mai mereu,
Tăiaţi-mă de tot ce mai există
De la mine pân' la Dumnezeu...
miercuri, iunie 30, 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu