Duminică, 16 ian. 2011, în zori…
Între pământ
Și
Cer
E
Aerul.
Știu-
Spuse ea…
Între
Aer
Şi mine,
E respirația îngerului.
Simt-
Spuse ea…
Între respirația
Lui
Şi numele meu,
E sufletul
Acestui
Poem.
Sunt-
Spuse ea…
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
,,Sunt sufletul acestui poem"...spuse ea...
Un poem ca verticala Crucii prin care vine Harul...
Fiecare cuvânt e ca o picurare de miruri...Îmi aplec fruntea smerită...
Horia, continuă să scrii în acest Duh!
Trimiteți un comentariu