7
Martie 2013
Poezia
e ca o
femeie
cu brațele
deschise
spre cer.
De la
începutul cuvântului
ne-a fost
dată-
adevăr
și
mister.
Între
inima ei
și inima
ta
e o
singură cale.
Ea ne
iartă
pentru
toate greșelile
gramaticale,
dar nu
suportă să fie
înșelată.
Dragostea
ei
mereu
se învață.
Poezia
e ca o
femeie
cu brațele
deschise
spre
viață...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu