12
Aprilie 2016
Bu-nicule, te-ntreb, să îmi răspunzi,
De ce mereu în versuri te ascunzi
Și urci copil pe drumul dinspre-Acasă
Atunci când supărările te-apasă?
O, cât aș vrea să mă-ntâlnesc și eu
Cu pruncul alduit de Dumnezeu,
Pe Dealul dintre toate cel mai drag,
Din marginea pădurilor de fag!
Să ne jucăm cu mieii-n primăvară,
S-ascult cum cântă cucu-ntâia oară,
Cu laptele cel muls de dimineață
Să mă spăl pe suflet și pe față,
Iar noaptea, la lumina din tăciuni
S-ascult povești venite din străbuni,
Să-l văd pe Iancu luminând pe cal
Cum trece ca un fulger prin Ardeal;
Să-l întâlnesc, acolo în cerdac,
Pe Horea, durutul din Albac...
Bu-nicule, te-ntreb, să îmi răspunzi
Când mă privești de ce ți-s ochii uzi?
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu