Duminică,
24 Mai 2020
N-am spus eu că Munții
sunt ai mei,
Munții plini de patimi și
durere?
ANI dragă, tu degeaba
vrei,
Nu-i am în...„declarația
de-avere!”
Eu știu ce vreau să afle
curioșii,
Impozit au plătit pe ei
destul
Părinții mei, bunicii și
strămoșii,
De-abuzurile vremii sunt
sătul!
Și Râul Arieș, așa să
știți,
Cu prundul aurit și cu
sudoare,
Din inventarul meu să
nu-l clintiți,
De la aval și până la
izvoare!
Mai am și niște Doine
fără leac,
Un Dor înalt ce nu-l mai
pot ajunge,
N-am fost și nu mă știu
copil sărac
Și lacrimi am destule să
pot plânge...
Zadarnică e pohta unor
monștri,
Ce tot mai des îi dau
ocol târziu,
N-am spus eu că Munții
sunt ai noștri
Lăsați prin Testament
din tată-n fiu?
Nicolae Nicoară-Horia
Sursa foto: Apuseni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu