Vin Floriile, cine vrea să creadă!
Scriu în șoaptă, nu mai pot să strig,
Aprilie cu ploaie și zăpadă,
Tremură-n sine florile de frig...
De-oftatul lor și zările sunt pline
Mă uit la ele, ce-aș putea să fac?
Subțire-i și cămașa de pe mine,
Cămașa ce vremelnic o îmbrac.
Le strâng în brațe versurile mele,
Aici e cald și cu miros de mir,
Oare e frig și-acolo printre stele?
Cad fulgii de zăpadă în delir...
.........................................................
Mă-ntreb acum și parcă mi-e rușine,
Cu gândul dus până la Dumnezeu:
Iisus Hristos va mai intra în tine,
Ierusalimul sufletului meu?
Marți, 4 Aprilie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu