duminică, martie 07, 2010
Duminică la Moţi...
Albac, 28 Februarie 2010.
Arad, 1 Martie 2010
Să fii cu El, cu fraţii lui Acasă,
Poemul scris, întreg să îl asculţi,
Doamne ce Duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Plutea pe Râu o negură uşoară
Ca duhul unui sfânt din Calendar
Şi am simţit atunci întâia oară
Că nu m-a scris cuvântul în zadar...
Amiroseau pădurile a Post,
Puii de moţi cu ochii îngereşti
Spunându-ţi versurile pe de rost
Şi ei să nu te ştie cine eşti...
Mi-a lăcrimat un tulnic fără veste
Şi bronzul parcă se-auzea gemând-
Din parastasul neamului pe creste
Nu se va stinge candela nicicând...
Doamne ce duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Am fost la El, la fraţii mei de-Acasă
Şi Arieşul suspina sub punţi...
Arad, 1 Martie 2010
Să fii cu El, cu fraţii lui Acasă,
Poemul scris, întreg să îl asculţi,
Doamne ce Duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Plutea pe Râu o negură uşoară
Ca duhul unui sfânt din Calendar
Şi am simţit atunci întâia oară
Că nu m-a scris cuvântul în zadar...
Amiroseau pădurile a Post,
Puii de moţi cu ochii îngereşti
Spunându-ţi versurile pe de rost
Şi ei să nu te ştie cine eşti...
Mi-a lăcrimat un tulnic fără veste
Şi bronzul parcă se-auzea gemând-
Din parastasul neamului pe creste
Nu se va stinge candela nicicând...
Doamne ce duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Am fost la El, la fraţii mei de-Acasă
Şi Arieşul suspina sub punţi...
Sunt la Albac acum...
Albac, Duminică, 28 Februarie 2010…
Sunt la Albac acum, ce bine-mi pare!
Îi mulţumesc Părintelui din Cer
De-a avut cu trupul meu răbdare
Şi l-a ferit de boală şi de ger…
Sunt la Albac acum, cu toată fiinţa
Poemul meu se dăruie egal,
Aş vrea să îi aduc recunoştiinţa,
Precum Râul vindecat de mal…
Sunt la Albac acum, e-o Zi anume,
Ce mărţişor durut în Calendar!
Pe Dealul pătimit un sfânt pronume
Se-aude fulgerând pe roată iar…
Totul aici din rana lui mă doare
Şi sufletul mi-l strig pe la răscruci-
Sunt la Albac acum, ori mi se pare?
Poate e Duhul celui de de atunci…
Sunt la Albac acum, ce bine-mi pare!
Îi mulţumesc Părintelui din Cer
De-a avut cu trupul meu răbdare
Şi l-a ferit de boală şi de ger…
Sunt la Albac acum, cu toată fiinţa
Poemul meu se dăruie egal,
Aş vrea să îi aduc recunoştiinţa,
Precum Râul vindecat de mal…
Sunt la Albac acum, e-o Zi anume,
Ce mărţişor durut în Calendar!
Pe Dealul pătimit un sfânt pronume
Se-aude fulgerând pe roată iar…
Totul aici din rana lui mă doare
Şi sufletul mi-l strig pe la răscruci-
Sunt la Albac acum, ori mi se pare?
Poate e Duhul celui de de atunci…
marți, martie 02, 2010
Gorunul lui Horia...
28 Februarie 2010, în zori...
Horia! Horia! Suflet străbun,
Trupul acesta nu e de vină,
Unde e Umbra de sub gorun?
Ochiul de lacrima ta mă anină...
A venit într-o vară fulgerul slut
Despicându-i tăcerea în trei,
Din Cerul moţilor mei preadurut
Fă-mă Doamne, gorun dacă vrei!
De când mi-ai dat cu El să m-aseamăn,
Să îi port chipul fără sfială,
Prin versul meu de-a pururea geamăn
E o mereu şi ne-nvinsă răscoală...
Horia! Horia! Suflet străbun,
Trupul acesta nu e de vină,
Unde e Umbra de sub gorun?
Ochiul de lacrima ta mă anină...
A venit într-o vară fulgerul slut
Despicându-i tăcerea în trei,
Din Cerul moţilor mei preadurut
Fă-mă Doamne, gorun dacă vrei!
De când mi-ai dat cu El să m-aseamăn,
Să îi port chipul fără sfială,
Prin versul meu de-a pururea geamăn
E o mereu şi ne-nvinsă răscoală...
Sunt la Albac acum...
Albac, Duminică, 28 Februarie 2010…
Sunt la Albac acum, ce bine-mi pare!
Îi mulţumesc Părintelui din Cer
De-a avut cu trupul meu răbdare
Şi l-a ferit de boală şi de ger…
Sunt la Albac acum, cu toată fiinţa
Poemul meu se dăruie egal,
Aş vrea să îi aduc recunoştiinţa,
Precum Râul vindecat de mal…
Sunt la Albac acum, e-o Zi anume,
Ce mărţişor durut în Calendar!
Pe Dealul pătimit un sfânt pronume
Se-aude fulgerând pe roată iar…
Totul aici din rana lui mă doare
Şi sufletul mi-l strig pe la răscruci-
Sunt la Albac acum, ori mi se pare?
Poate e Duhul celui de de atunci…
Sunt la Albac acum, ce bine-mi pare!
Îi mulţumesc Părintelui din Cer
De-a avut cu trupul meu răbdare
Şi l-a ferit de boală şi de ger…
Sunt la Albac acum, cu toată fiinţa
Poemul meu se dăruie egal,
Aş vrea să îi aduc recunoştiinţa,
Precum Râul vindecat de mal…
Sunt la Albac acum, e-o Zi anume,
Ce mărţişor durut în Calendar!
Pe Dealul pătimit un sfânt pronume
Se-aude fulgerând pe roată iar…
Totul aici din rana lui mă doare
Şi sufletul mi-l strig pe la răscruci-
Sunt la Albac acum, ori mi se pare?
Poate e Duhul celui de de atunci…
Duminică la Moţi...
Albac, 28 Februarie 2010.
Arad, 1 Martie 2010
Să fii cu El, cu fraţii lui Acasă,
Poemul scris, întreg să îl asculţi,
Doamne ce Duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Plutea pe Râu o negură uşoară
Ca duhul unui sfânt din Calendar
Şi am simţit atunci întâia oară
Că nu m-a scris cuvântul în zadar...
Amiroseau pădurile a Post,
Puii de moţi cu ochii îngereşti
Spunându-ţi versurile pe de rost
Şi ei să nu te ştie cine eşti...
Mi-a lăcrimat un tulnic fără veste
Şi bronzul parcă se-auzea gemând-
Din parastasul neamului pe creste
Nu se va stinge candela nicicând...
Doamne ce duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Am fost la El, la fraţii mei de-Acasă
Şi Arieşul suspina sub punţi...
Arad, 1 Martie 2010
Să fii cu El, cu fraţii lui Acasă,
Poemul scris, întreg să îl asculţi,
Doamne ce Duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Plutea pe Râu o negură uşoară
Ca duhul unui sfânt din Calendar
Şi am simţit atunci întâia oară
Că nu m-a scris cuvântul în zadar...
Amiroseau pădurile a Post,
Puii de moţi cu ochii îngereşti
Spunându-ţi versurile pe de rost
Şi ei să nu te ştie cine eşti...
Mi-a lăcrimat un tulnic fără veste
Şi bronzul parcă se-auzea gemând-
Din parastasul neamului pe creste
Nu se va stinge candela nicicând...
Doamne ce duminică frumoasă
Mi-ai dat să o respir acolo-n Munţi!
Am fost la El, la fraţii mei de-Acasă
Şi Arieşul suspina sub punţi...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
