luni, august 16, 2021

Sodoma, prieteni, e atât de-aproape...

 



Sodoma, prieteni, e atât de-aproape!

Durerea ei prea-zilnic o învăț,

Mă mistuie Vederea de sub pleoape

Din lumea asta plină de dezmăț!


Trăiesc un timp nevolnic și nebun,

Cât inima din piept e încă trează

Din pulberea nimicului vă spun

Și Dumnezeu din ceruri lăcrimează!


Cei ce nu cred în El sunt tot mai mulți

Și tulbură Treimea din cuvinte,

Tu, care mă citești și mă asculți

Din Uitare să-ți aduci aminte:


De la-mpărat și până la mișel,

De la leagăn, până la mormânt

Cuvântul nu există fără El

Și nici suflarea vieții pe pământ!


Acest poem durut nu-l scriu în pripă,

Lucrează anticriștii fără spor,

Alt Dumnezeu nu se mai înfiripă,

Zadarnică e toată truda lor!

.................................................

Mă mistuie Vederea de sub pleoape

Din lumea asta plină de dezmăț,

Sodoma, prieteni, e atât de-aproape,

Durerea ei prea-zilnic o învăț...

16 August 2021


Nicolae Nicoară-Horia


marți, august 10, 2021

Spovedanie...

 



Câteodată-mi vine să mă duc din lume,

Să îmi las cuvântul și tristețea baltă,

Iartă-mă, Părinte, dar nu știu anume

Voi afla Dreptatea-n lumea cealaltă?


Aici pretutindeni a-nflorit dezmățul,

Ura dintre oameni e la rang de stat,

Nimeni nu mai poate să îi pună hățul,

Cine-i azi femeie, mâine e bărbat...


Oamenii conjugă verbul „a prăda!”

Dragostei de oameni nu-i cunoaștem prețul

Bâjbâind ca orbii între nu și da,

Ne-a cuprins planeta frica și disprețul;


Cel de lângă mine fură și mă minte,

Legea, care lege? E de partea lui,

Pune-mi patrafirul, iartă-mă, Părinte

Și-n altar o vreme lira să mi-o pui...

10 August 2021


Nicolae Nicoară-Horia



luni, august 09, 2021

M-am întregit cu mine...

 


M-am întregit cu mine...


M-am întregit cu mine, așa mi-a fost îndemnul,

Precum se întregește în jertfă untdelemnul,

Am fost certați o vreme, știam că nu e bine

Să se-nvrăjbească Omul de pe pământ cu sine!


Această dezbinare nu pot s-o înțeleg!

Ce sfântă-i împăcarea la orice ființă vie,

Când fără ea pe lume nimicul nu-i întreg

Și Trinitatea-n ceruri trăiește-n armonie!


Ființa mea întreagă așa să îmi rămână,

Unită în durere, ca spițele pe roată,

M-am întregit cu mine și Patria Română

Să-mi fie întregită cu tot ce-a fost odată!

Luni, 9 August 2021


Nicolae Nicoară-Horia


sâmbătă, august 07, 2021

Din lacrima dorului...

 





In memoriam

Dumitru Fărcaș

Și Dumnezeu e-un bun român...”

(7 August 2018)

-Restituiri-


În leagănul Munților mei din Apus,

Acolo, unde și astăzi mai adorm câteodată,

Am crescut în lacrima Dorului picurată-n Auz,

Lacrima Dumnezeirii ce mi-a fost dată!


Un Om ca Dumitru, știu, nu se naște

Decât la o sută de ani în Carpați!

L-am cunoscut mai înainte de-a ne cunoaște

Și așa am rămas, de-a pururea frați!


Sufletul meu se înfioară și-acum,

Ascultându-i porunca aceea divină:

Iubiți-vă Țara și Neamul și nu oricum,

Cu dragostea voastră vederată-n lumină!”


Mereu între contemporani și strămoși,

Dumitre Fărcaș, de acum te vei duce

Lângă prispa Casei tale din Groși,

Maramureșul ți-a fost altar și cruce!


Între glasul de înger și tăcerea din humă,

Din satul cel veșnic, Sat pătimaș,

Neamul și mândra” ce durere postumă!

Nu te vor uita, Dumitre Fărcaș...


Cântecul mântuie...


Cine va putea să-i fure vreodată sufletul taragotului său?

Cântă, Dumitre,

Fărcașule-mi cântă,

binecuvântat fie Duhul

taragotului tău!

Cântecul mântuie

dar și

înspăimântă

Gândul celui ce te gândește

de rău...

Câtă Lumină

și

câtă

putere

clocotește în trunchiul

acestui gorun-

cântă-mi Fărcașule,

de mângâiere,

Cântecului tău

supun!

El vine, de unde?

Dumnezeu să te-asculte!

El vine din Cerul

de jos

și de Sus,

cântă-mi, Dumitre

și nu

îmi răspunde,

cântă-mi o viață-

nu-i timp

de

răspuns...

7 August 2021


Nicolae Nicoară-Horia

vineri, august 06, 2021

Coliba din Dor...

 


Se răcește vremea, setea din izvoare

Plină-i de-o lumină binecuvântată!

Sărbătoare sfântă! Nu-i o zi oricare,

Astăzi, sus pe Munte, Fața lui Schimbată


Ni se-arată nouă! Fericit să fie

Omul care crede în minunea-ntreagă,

Iar pe cel ce are inima pustie,

Dumnezeu să-l ierte și să-l înțeleagă!


Precum Petru, Doamne și mie mi-e dor,

Prea sătul de lumea asta blestemată,

Să-mi fac o Colibă dăltuită-n Dor,

Să-mi trăiesc vecia care mi-a fost dată...


Tu, care la vreme m-ai trimis în viață

Aici printre oameni, călător și eu,

Azi te rog, Iisuse, schimbă-mă la față!

Prin Iubirea sfântă, Fiu de Dumnezeu!


Rugă

în Ziua Schimbării la Față

6 August, mereu...


Doamne, când va fi să-mi treacă,

Umbra crucii peste Dor,

În coliba cea săracă

Sus pe Muntele Tabor,


Unde Te-ai Schimbat la Față,

Și de-atunci Te schimbi mereu,

Să mă pleci tăcut din viață,

Doamne, Dumnezeul meu!


Și din slava Ta cerească,

Unde întristare nu-i,

Norul sfânt să-mi adumbrească

Pururi cu lumina lui


Raiul meu de Poezie

Întru care Tu m-ai pus,

Doamne, când va fi să-mi fie

Ceasul pomenit mai sus...


Pân'atunci, Te rog fierbinte,

Pașii mei cât merg pe cale

Cu-adevărul din cuvinte,

Dă-mi lumina Feței Tale,


Dă-mi lumina arătată

Sus pe Muntele Tabor

Și cu dragoste curată

Să le-o dărui tuturor!


Vineri, 6 August 2021,

Ziua Schimbării la Față a Domnului


Nicolae Nicoară-Horia


joi, august 05, 2021

Strigoii...

 


Copiem, copiem tot ce fac alții,

Afară din datini, afară din dex,

Nu mai vor, nu mai vor guvernanții

Ca toți strămoșii să avem...sex;


Nu mai vor să aibă copiii părinți,

Părinții în sine să nu-i mai educe,

Icoanele parcă sunt fără de sfinți

Și Răstignirea e fără de cruce...

..................................................

În lumea aceasta, tot mai turbată,

Bântuie-o boală printre statui,

Fața omului de mult e schimbată,

Nu mai seamănă, Doamne, cu numele lui!


E-o vreme de care încep să mă-ndoi,

Nu mai cunoaștem nici marginea ploii,

Seceta sporește pustiul din noi

S-au întors, oare, din morminte strigoii?

Joi, 5 August 2021


Nicolae Nicoară-Horia



duminică, august 01, 2021

Azi începe Postul Adormirii ei...

 



Azi începe Postul Adormirii ei,

Cine nu postește nici să nu bârfească,

Într-o lume plină de alți dumnezei,

Fiul nu mai poate Singur să se nască!


Din icoane unde arde Chipul Sfânt,

Maica Lui Fecioară are ochii uzi,

Prietenul meu, iuda, scos din Jurământ,

Azi începe Postul, știu că nu m-auzi


Și nici „ucenicii” ce ți se supun,

Pe toți deopotrivă glasul meu vă cheamă,

Azi începe Postul, doar atât vă spun,

Nu e Om acela ce nu are-o mamă,


Nu e Om acela ce nu are tată,

Nașterea de sine este în zadar,

Azi începe Postul, Maica Preacurată,

Frântă de durere o s-adoarmă iar...

Duminică, 1 August 2021


Nicolae Nicoară-Horia