27
Iunie 2014
Orice
frumusețe de prea aproape
Nu se vede
limpede sub pleoape,
Muntelui
acestuia, din suflet, la fel,
Îi vezi
măreția mai departe de el!
Țara mea
tristă, țara mea dragă!
De numele
tău veșnicia mă leagă,
Pe
altarele tale de aur mă închin,
Și versul
meu numai aici e deplin!
Și alte
patrii, știu, sunt frumoase,
Ele nu
există fără oameni, fără case,
Oricât
hoinărește gândul hai-hui
O alta ca
tine să-ți semene, nu-i!
Pe cei
plecați pe meleaguri străine
Îi macină
pururea dorul de tine,
De-acolo,
din zarea suspinului lor,
Toate
ne-mărginirile tale îi dor...
Câtă
vreme respirăm alături cu ea
Nici
vieții nu îi vedem frumusețea-,
Numai pe
părinții noștri îi prețuim
Când sunt
mai aproape de țintirim...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu