Duminică,
29 Iunie 2014
Cel
care tace nu și ascultă...
Ascultă-mi
cuvântul rostit din poeme,
Vine
o vreme când nu mai ai vreme.
Sufletul
nu-i tânăr și nici bătrân,
Fericit
e cel ce îl poartă la sân!
Tot
așteptând un „ceva” să se întâmple
Zi
de zi vremelnicia ne umple,
Alergând
înainte, alergăm înapoi,
Graba
în toate e stăpână pe noi...
Dăm
„bună ziua”, „seara bună”, în treacăt,
Singuri
ne punem fericirea sub lacăt,
Îndoiala
vine din neliniștea noastră,
Speranța
deasupra e tot mai albastră!
Când
lumea aceasta e plină de ură,
Dragostea
cerului nu are măsură,
Răul
nu-i rău dacă nu și insultă-,
Ascultă-mi
cuvântul, tăcerea e multă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu