Kuppenheim,
Baden Württemberg
12
Februarie 2019
„Saule,
Saule, de ce Mă prigoneşti?”
Faptele
Apostolilor 22, 1-30
De câte ori n-am
auzit și eu
Acolo-n Crângul meu
de Nicorești,
Precum Saul, glas de
Dumnezeu:
„Nicule,
de ce Mă prigonești?”
Da, recunosc, nu mă
puteam abține
Cum să pun opreliște livezii?
„Păcatele”,
oricum, erau puține,
Furam și eu cireșe
ca cilezii;
Din frunze de alun,
la umbră vara,
Copilăria mea cea
mai frumoasă!
Îmi fumega anevoios
țigara,
Când biata mamă
m-aștepta acasă:
„Pentru
ce pe lume te-am născut?”
Să merg pe Dâmb,
ori la Fântâna rece
Cu Fulga și
Mândraia la păscut,
„Prigoana”de
atunci știam că trece...
Vâlceaua îmi era
atât de dragă,
Ispitele nu mă
lăsau în pace,
Vai, câte amintiri
de ea mă leagă
Scăldându-mă de-a
rândul prin băltoace!
....................................................
Dar niciodată ce
n-am înțeles
Nu am negat, o fac
și-acum mereu,
Din Dragoste și
fără interes
Eu cred și am
crezut în Dumnezeu!
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu