27
Martie 2019
Mă simt
uneori, precum turnul de pisă
Aplecat peste
lume, gata să cad,
În jur e
atâta Poezie nescrisă
Și sufletul
gândului mi se umple de jad!
Deodată prin
lujerul gândului meu
Se-aude cum
mă dojenește lumina:
Nu te lasă,
Omule, să cazi Dumnezeu
De peste tot
El îți întinde mâna...
Rugăciunea
ta să înalțe din glod
Neputința
clipei până la stele:
„Alungă,
Doamne, gândul cel schilod
Și ajută-i
necredinței mele!”
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu