11 Septembrie 2020
-Restituiri-
Dureri de aur și de-argint
Adâncul ființei le ascunde,
Nu pot să scriu dacă nu simt
Fiorul sfânt ce mă pătrunde...
Cum cade din înalturi rouă,
Cu netradusă bucurie
Vă dau acest fior și vouă
Și nu cer nimănui simbrie!
Nu poți iubi cu-adevărat
Și nici iubirea nu-i ca para
De nu ți-e sufletul arat
Precum ogorul primăvara
Și după bunul obicei
În care pui sămânță vie
Să încolțească-n voia ei
Și voia pururea să-mi fie!
Azi nu știu ce voi scrie mâine,
Nu mă-ntreba, e de prisos,
Poemul meu precum o pâine
Se frânge zilnic cu folos...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu