De la Post cu nimeni nu mă
cert!
Să creadă fiecare în ce poate,
L-am auzit pe unul: „nu
te iert!”
Cine ești tu să-mparți dreptate?
Pentru ea am suferit destul,
Din pruncie pân’ la bătrânețe!
De la un om fățarnic și fudul
Sufletul meu nu are ce
să-nvețe!
Dacă nu-nțelegi ce-nseamnă
postul,
Nu da cu pietre în cuvântul
meu,
Caută-ți în altă parte rostul
Și să te ierte bunul Dumnezeu!
Sâmbătă, 15 Noiembrie 2025
„Nu toate lucrurile sunt de
folos!”
Aceste cuvinte le-aud și le
văd:
Urgie, cutremur, dezastru,
prăpăd!
Lumea întreagă-i întoarsă pe
dos!
Ne-omul, ce-i Omul? Nu are
măsură
În gândul cel poartă, în
faptele sale,
Mergând împreună pe-alături de
cale
Unul statornic mereu mă
înjură...
Când spun Dumnezeu, el
altceva-mi zice,
Făcându-mi cruce, scuipă în
ea,
Înspre Leagănul Nașterii merg
după stea,
Căzând are cine să mă ridice!
Ce început este astăzi? Mă-ntreabă
Cu glas răgușit de tilincă
Și ochii lui tulburi miros a
pălincă,
E Postul Crăciunului și-mi văd
de treabă...
Cuvinte din post...
Să ne
aducem aminte câtă ură și câte nelegiuiri nu arunca apostolul Pavel înspre
Dumnezeu, până când pe drumul Damascului, din lumina aceea strălucitoare, a
căzut peste el iertarea nebănuită și sufletul lui s-a umplut de aceste cuvinte:
„SAULE,
SAULE, DE CE MĂ PRIGONEȘTI?”
Această
ură s-a mutat și între noi. Cine sunt eu să-mi judec aproapele?
"De
aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am
aramă ... Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi aş da trupul meu să fie ars, iar
dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. ... Dragostea nu cade niciodată"
(Sfântul Apostol Pavel, Epistola Întâi către Corinteni).
Parcă aud
și acum în urechi murmurul nisipului din clepsidră:
“Nu îmi
deranjați cercurile.”- Arhimede (287-212iHr)
„Să vă
iubiţi-vă unii pe alţii, cum v-am iubit Eu!”
Să ne
aducem aminte de cuvintele acestea, rostite cu 2000 de ani în urmă și în
fiecare zi de către Cel Înviat de pe crucea fărădelegilor noastre!
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu