CÂMPIA LIBERTĂŢII...

Blaj, 3/15 mai 1848

„Ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi”.

Simion Bărnuțiu

 

E plină clipa de-ndoială

Și vremea-i ca un leopard,

Câmpia de la Blaj e goală,

Pe creste tulnice nu ard

 

Și Iancu de la Vidra tace,

Nu-și mai adună moții săi,

Ce liniște ciudată zace

Pe munți, pe dealuri și pe văi!

 

Doar gândul își urmează cursul,

De-aici, până la Dumnezeu,

Bărnuțiu și-a uitat Discursul,

Ce rătăcit e Neamul meu!

 

Tristețea mea e prea destulă,

Tu, Doamne, ia-o înapoi,

Când Teiul pe un Deal de Hulă

Își plânge floarea peste noi...

                   * * *

Patruzeci de mii erau atunci

Pe Câmpia Blajului românii

Şi Dumnezeu din cer le da porunci,

Aici să fie pentru veci stăpânii!

 

Şi-acum se înfioară Munţii toţi

De sfânta lor aducere aminte,

Cum trece IANCU tânăr printre Moţi,

Cu vorbele mulţimea o aprinde...

.............................................................

Dar liniştea-i acolo îndestulă

După atâtea aprige furtuni,

Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă,

Doar Aerul îngână rugăciuni...

 

Dă-ne, Doamne, minte şi răbdări,

Să ştim că suntem şi le aminteşte

Celor plecaţi de-aici spre alte zări,

Dorul de Ţară, scris în româneşte!

 

Ne fie Viaţa binecuvântată

De pe Câmpia Blajului, vă spun,

Patruzeci de mii erau odată,

Câţi au mai rămas din ei acum?

 

Nicolae Nicoară-Horia