E luna mai...

1 Mai 2014

Adam se-aude-n mine cum suspină

Împovărat de-o tainică lumină,

De bună seamă era luna mai

În ziua izgonirii lui din Rai...

Iertat și împăcat între cuvinte

Omul cel nou și-aduce iar aminte

De toate frumusețile de-atunci

Pierdute prin călcarea din porunci!

E luna mai, femeia mea iubită

Și iar mă duce gândul în ispită,

Ce sfântă-i floarea dintre noi acum!

Mai multă, știu, s-a scuturat pe drum...

Izvoarele...

Vineri, 25 Aprilie 2014 (Izvorul Tămăduirii...)

Întotdeauna am iubit izvoarele!

Copil, acolo în Munți,

îmi spălam în ele

fața,

picioarele...

Toată copilăria

mi-am petrecut-o

între aceste

sfinte odoare.

Se umple sufletul meu

când scriu

de o lumină vindecătoare!

De arșița vremii

nici nu-mi mai pasă;

mă simt și acum

atât de viu

în brațele lor!

Fericit e cel ce lasă

în urma lui

un drum

și

un izvor!

Lumina din cuvânt...

Duminica Învierii, 20 Aprilie 2014

Azi e Duminică și-i Zi de Paște,

Ferice dar de e cel ce recunoaște,

Prietene Toma, în zadar îmi spui

Că n-am fost martor la Învierea Lui!

Și eu îți zic acum a treia oară,

Lumina din cuvânt să nu te doară-

Hristos a Înviat! și-o să rămână

Aici în trupul nostru de țărână!

Părtași la răstignirea din grădină

Pe amândoi ne-a vindecat de vină,

Să nu îți fie inima pustie

Din bucuria mea îți dau și ție!

Crezul meu că Dumnezeu e viu

În fiecare zi îl simt și-l scriu,

Te iert și te salut cu duh curat-

Iisus Hristos în lume a Înviat!

Bucurați-vă...

Duminica Floriilor, 13 Aprilie 2014

Lumina osanează-n versul meu!

Pe Iisus, Cel Singurul din lume,

Pe Fiul preaiubit de Dumnezeu

Nu-L auziți strigându-vă pe nume?

Ce-aproape e Biruitorul morții!

Cuprinși de-aceeași bucurie sfântă

Să ieșim în calea Lui cu toții,

Cu noi și îngerii din ceruri cântă!

Ferice dar de cel ce îi ascultă

Pașii din cuvânt și crede-n ei,

Azi e Duminică și e mai multă

Duminica din ea ca de-obicei!

Vă convertește versul meu acum

La fericirea lui cea mai deplină,

Osana! Să ne bucurăm precum

În Ziua Învierii ce-o să vină!

Nimeni nu se naște...

8 Aprilie 2014

Nimeni nu se naște

când și unde vrea,

nimeni nu-și alege

de pe cer o stea

dintre miliarde

câte sunt în lume

să îi fie-n viață

steaua lui anume!

Cum le spunea Pavel

celor din Corint,

„nu sunteți ai voștri”,

vorbele nu mint!

Trupurile noastre

temple ne-au fost date

și așa de-a pururi

să le-avem curate!

Parcă tuturora,

el atunci ne-a zis,

locuiește-n ele

Sfântul Duh trimis!

Ocrotit să fie

și-alduit mereu

locul întru care

m-am născut și eu!

Tăcerea din floare...

Duminică, 6 Aprilie 2014

O floare-n viața mea e un altar,

Fără ea nu-s lacrimi în batistă,

Roua din ceruri cade în zadar,

Rodul fără floare nu există!

Și dacă uneori mi-e fața tristă,

Tristețea vine din alt calendar...

Ce sfântă-i bucuria-n care sunt!

Pentru ea îți mulțumesc, Părinte!

Șederea mea să-mi fie în cuvânt,

O floare întotdeauna nu te minte!

Duminica e ziua ei fierbinte,

Duminica Învierii pe pământ!

De-atâtea ori în versul meu v-am spus,

Eu încă nu sunt gata de plecare,

Când o să-mi vină clipa cea de sus,

Să îmi săpați tăcerea într-o floare,

Risipa ei mi-a fost pilduitoare,

Ca jertfa de pe Crucea lui Iisus!

Nu rupeți florile...

Duminică, 6 Aprilie 2014

„Cum fulgeră coasa pe dealuri în zori

Și-mi pare că fierul e roșu de sânge,

Vinovat dacă sunt pentru noaptea din flori,

Sărută-mi lumina și taci, nu mai plânge...”

„Nu rupeți florile!” 'mi-aduc aminte

Cum rostea Mama aceste cuvinte,

Ce sfântă poruncă din poruncile ei

Date păstorului-miel între miei!

„Nu rupeți florile!” nu uit niciodată,

Frumusețea lor e atât de ciudată!

Acum știu de ce mă ruga deseori,

Când vii la mine să nu-mi aduci flori!

Acolo, în zările-acelea senine,

Nici mieii nu le pășteau pe coline

Și eu vă spun cu roua pe față-

„Nu rupeți florile!” și ele au viață!