ŞI IARĂŞI...

30 Aprilie 2010.

Şi iarăşi îmi vine de-o vreme să tac
Şi iarăşi îmi vine să urlu rotund,
În HOREA Ursu, cel din Albac,
Aş vrea câteodată să mă ascund!

Nu mă-ntrebaţi de ce şi de cine,
Nu e vremea, nici locul acum,
A început să mi se facă ruşine,
A început să mi se facă postum...

Prin Ţară când trec paşii mei tulburaţi
Vederea până la capăt mă doare,
Tricolorul demult nu mai arde-n bărbaţi,
Nici fântânile nu mai cred în izvoare...

De copil am băut întuneric de-ajuns
Aşteptând mântuirea ce o să vină
Şi totuşi la Ţebea din fluierul plâns
Mă umplu de-o sfântă şi dreaptă lumină...

Şi aici în zăzduh Testamentele dor
Şi aici în pământ nu e linişte încă-
Şi iarăşi îmi vine să mă strecor
Ca o şopârlă de aur prin stâncă...

Cuvintele rămân...

28 aprilie 2010.

Nu vezi cum trece timpul prin cuvinte,
Singurele care mai rămân,
Când mă rugai atunci să stau cuminte
Nu ştiam că o să fiu bătrân...

Eram precum e roiul de albine
Când caută prin arbori adăpost,
Degeaba-mi spui, hai, joacă-te cu mine,
Nu mai e focul tânăr cum a fost...

De-acum prin părul tău ca o lumină
A nins cu flori brumate de cais-
Cum trece Timpul, dar nu-i el de vină,
Noi alergăm mereu spre paradis...

TAVITA...

Faptele Apostolilor 9, 36-42.
Duminică, 25 Aprilie 2010.

"Tavita, scoală-te!" aşa i-a zis
Când ea dormea acolo în cetate
Şi ochii Căprioarei s-au deschis,
Ochii ei cei plini de bunătate...

Mă tot întreb cutremurat în fiinţă,
Ca iarba zorile de dimineaţă-
Ce a simţit frumoasa uceniţă
Când Petru i-a dat mâna spre Viaţă?

Tavita poate şi acum când scriu
Prin lume face încă milostenii,
Ca ea mă bucur, Doamne, că sunt viu
Aici, aievea şi nu din vedenii...

Pleacă pădurile...

Pădurile mele...

23 Aprilie 2010, Gura Humorului-Arad.

Tulnică Dorul pe dealuri năuc,
Murmură Doina durută-n caval,
Pleacă pădurile-unde se duc?
Cele din Moldova şi din Ardeal...

Privirea mea urcă rănită pe creste,
Liniştea arde printre scaieţi,
Am citit cu sufletul această poveste,
Adevărul ei, te rog să mi-l ierţi...

Trenul aleargă bezmetic pe şine,
Rămâne în urmă temutul prăpăd,
Pădurile mele, de voi mi-e ruşine,
Unde îmi sunteţi de nu vă mai văd?!

12 lalele...plus una!

Şi iarăşi despre tine, Mamă, scriu...

Duminică, 18 Aprilie 2010, în zori.

Şi iarăşi despre tine, Mamă, scriu,
Amiezile îţi sunt aşa puţine!
Se face în pământ tot mai târziu
Şi Aerul abia de te mai ţine...

Tot mai rar ţi-e gândul şi mai stins,
Doar ochii tăi se bucură de floare,
Azi-noapte peste Casa noastră-a nins
Şi mieii zburdă lacomi pe răzoare...

E-Aprilie, de ce mă-ntrebi mereu,
Nu-i vremea din bătrâni adeverită?
În Rugăciunea către Dumnezeu
Nu te-am văzut vreodată necăjită...

"Şi nu te mânia pe noi...", eu ştiu
Cum te rugai când se vesteau furtuni,
Şi iarăşi despre tine, Mamă, scriu,
Cuvintele în palme le-aduni

Cum adunai acolo sus pe Deal
Spicele de grâu din lan răscoapte,
Ca un Râu mă simt, rănit de mal,
Ce curge înspre Ziuă, dinspre noapte...