Duminică,
15 Septembrie 2013
Știu încă
frumusețea ce-i,
Urâtul,
Doamne, du-l departe,
Lumina
dintre ochii mei
Nu e
lumină ce desparte
Ca aerul
dintre doi miri,
Ca
malurile unei ape,
De versul
meu să nu te miri
Când îl
recit așa de-aproape!
Ascultă-i
sufletul cum geme
De bucurie
și de dor
Și de
cuvinte nu te teme,
Nu sunt
cuvinte care dor!
În pacea
lor să te cobori,
Ci lasă-ți
grijile sub stele
De
dimineață până-n zori
Și
te înduminică cu ele.
Știu încă
frumusețea ce-i,
Ți-o dau
și ție drept arvună,
Tu uită-te
în ochii mei,
Lumina lor
mereu cunună...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu