15/16
Septembrie 2013
Mamei...
Vai
de mânuțele mele,
Nu mai pot
lucra cu ele
Și
degeaba ele vor,
Doamne, ce
tăcute dor!
Mâini
ce-au frământat odată
Sfânta
pâine din covată,
Mâinile
mele de-atunci
Legănând
cu viață prunci
Și așa
mi-e dor de voi
Să mai
țesem în război
Tindeie și
păretare!
Mâini ca
razele de soare,
Crăpate
de ploi și vânt,
Mâini
de-argint, nu de pământ,
Mâini ca
aurul din Munți,
Mâini
întotdeauna punți...
........................................
Vai de
mânuțele mele,
Cât
de-aproape sunt de stele
Și de
Unul Dumnezeu
Cât
de-aproape sunt și eu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu