Amintiri din poezie...

5 Martie 2014

Eram ca toți copiii, drăgălaș,

Când te-am văzut atunci întâia dată

Acolo-n Sat, pe urmă la oraș,

Dar n-am fugit de tine niciodată.

Mi-ai spus la început să fiu cuminte,

Cine mai știe câtă vreme-am fost!

Cu dor din ochii tăi mi-aduc aminte

Cum recitam poeme pe de rost.

La școală mâzgăleam de zor caiete

Și mai ales în ora de chimie,

Mă tot pupau șăgalnicele fete,

Nu pot să spun că nu-mi plăcea și mie...

Dar nici acum nu-s încă prea bătrân,

Mi-s ochii umezi când vorbești cu mine,

De-atunci te port, minunea mea, la sân

Și împreună mi-e atât de bine!