26 Noiembrie 2014,
ora 7.56
Duminică,
26 Noiembrie 2017
Pentru
Annamaria Silvana
Mi-a
spus la telefon: „am trei
Și
ce mă bucur!” Anna mea cea dragă
O,
Doamne sfinte, bucuria ei
Fă-o
să cuprindă lumea-ntreagă!
Niciun
vis din viață nu e frânt
Oricâte
îndoieli din noapte vin
Până
mai sunt copiii pe pământ
Cu
chipul și cu zâmbetul divin!
În
ei și-a pus lumina Dumnezeu
Și
Dragostea, cea fără de hotare,
Tresaltă
ca un psalm sufletul meu
Și
gândul amiroase-a sărbătoare!
Am
învățat ce-nseamnă cifra trei
Și,
Doamne, e atâta de ușor!
ANNAMARIA
cu părinții ei,
Petale
rupte din același Dor!
Culorile
din steagul Țării mele,
Tatăl,
Fiul și cu Duhul Sfânt,
Și
câte bucurii aici sub stele
Nu
au semnul ei de pe pământ!
Sunt
anii care-i port acum pe frunte
Ce
pe-o coroană împletită-n trei,
Cum
împletit e zbiciul de la munte
Purtat
de Bunul între „cea” și „hei!”
Trei
păstori și-o blândă mioriță,
Iezii
din poveste, cucuieți
Cu
toată bucuria mea din ființă,
E
semnul sfânt al crucii dacă vreți!
Și
multe alte lucruri știu ce-nseamnă,
Dar
vremea nu e încă răbdătoare
Și
tortul de pe masă mă îndeamnă
Să-l
împart cu voi, cu fiecare...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu