17
Februarie 2018
Adevărul doare și
dreptatea-i chioară,
Trupul tău de-o vreme în
mocirlă zace
Și te plângi degeaba,
oropsităȚară,
Sufletul îmi spune că
așa îți place
Și speranța umblă cu
nădragii rupți,
Hoții strigă „hoții!”,
ție nici nu-ți pasă,
Clipa asta-i plină,
Doamne, de corupți!
Și așa îmi îmi vine să
mă duc de-acasă
Unde văd cu ochii și să
nu mai vin
Dacă nu se face
rânduială-n toate,
N-are rost în versuri
pururi să suspin
Și să mă înjure vreun
belit în coate...
Până tu ești Mamă,
bună, răbdătoare,
Legile-s făcute doar
pentru săraci,
Și dreptatea-i chioară,
adevărul doare
Nu-i destulă vremea de
când rabzi și taci?
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu