Vineri,
7 Septembrie 2018
Mă doare versul, nu
mai pot să-l strig,
Cuvintele îmi sunt
tot mai puține,
La Țebea și-n
Ardeal se face frig
Și Aerul abia de mă
mai ține...
Simt surparea vremii
cum coboară
Peste țara mea și
neamul meu,
Dar în curând se
naște o Fecioară,
Ea, Maica Fiului de
Dumnezeu,
Maria, cea mai
sfântă-ntre femei,
Cum alta pe pământ
nici nu mai este!
Se luminează totuși
ochii mei,
Voi să vă bucurați
de-această Veste!
Celor ce poartă
numele ei drag
De Dragoste vă fie
ziua plină,
Cu busuioc s-o
așteptați în prag
Curând, cât de
curând, ea o să vină...
Mă doare versul,
dar durerea, ce-i?
Când fără ea mi-e
inima săracă,
Tu vindecă-mi-l,
Doamne, dacă vrei,
Ci voia Ta deplină
să se facă...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu