Vineri,
3 Mai 2019
Din
Săptămâna Luminată
Eu nu sunt
doar cât mă vedeți,
Nici voi nu
sunteți cât văd eu,
Din trecerea
acestei vieți
De la pământ
spre Dumnezeu!
Ca orice
ființă limitată
Râvnind
după-mplinirea ei,
Așa ne-a
fost Vederea dată,
Întotdeauna
nu cât vrei!
Eu nu sunt
doar atât cât sunt
Aici în
haina mea de lut,
Slăvit să
fie, pururi sfânt,
Cuvântul
care m-a născut!
Ea-nașterea,
nu mă mai doare
Și precum
trece grâu-n pâine
Mă-ntreb,
deșartă întrebare:
Din tot ce
sunt, cât voi rămâne?
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu