Kuppenheim,
Baden-Württemberg
Vineri,
10 Ianuarie 2020
M-am visat Acasă, mamă,
în acasa din cuvinte,
Eu, plecat-acum departe,
pribegind prin țări străine,
Erai singură acolo și
mirosul de plăcinte,
Cel dinspre Copilărie,
ajungea până la mine...
Vântul spulbera zăpada
pe sub stelele-nghețate
Peste Dealul Curăturii
luna răsărea domol,
Sus, în podul casei
noastre, sunt opincile-agățate
Și Copchilul necuminte,
nu a adormit sub țol,
El tot scrie și îngână
versuri ce îi vin în minte:
„Dar mai culcă-te
odată, lasă-n pace Poezia!”
Glas dojenitor și dulce,
cum e glasul de părinte
Și acum parcă se-aude
când înlăcrimez hârtia...
Sunt la tine-n prag, dar
ușa cea bătrână-i încuiată,
Cheia, știu, de bună
seamă e la bunul Dumnezeu
Și din visul fără
margini, m-am trezit așa deodată,
M-am visat Acasă, mamă
și mă tot visez mereu...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu