Arhanghelii...

 

-Vestitorii de bine-

 

Unii fac și astăzi „igrasie” la sfinți,

În sufletele lor întunecoase,

Știu, Arhanghele, că tu nu mă minți,

Vestitorule de Vești frumoase!

 

Apără-mi cuvântul de tot ce-i târziu,

Fii pavăza vie a nădejdilor noastre,

Lumea aceasta, din care îți scriu,

E plină de bârfe și de dezastre!

 

Arhanghelul Gavriil, Arhanghelul Mihail,

Întotdeauna i-am știut lângă mine,

De Numele lor de când sunt copil

Nu mi-a fost niciodată rușine!

 

L-am rostit și atunci și acum, când cenzura

E la-ndemâna con-fraților mei,

Alungați din neamul acesta dezbinarea și ura

Și Dragostea voastră să i-o puneți temei.

Duminică, 8 Noiembrie 2026

 

În viața asta, tot mai chinuită,

Pentru Țară și pentru popor,

Arhanghelii ce vești să ne trimită,

Azi, când în calendar e Ziua lor?

 

Ne-am săturat de-atâtea știri perverse,

Pe care silnic le servim la cină,

Cei pomeniți, din cer să își reverse

Prinosul lor de Pace și Lumină!

 

Românilor, de-aici și de departe,

Lăsați pustiei vrajba și mânia,

De Vestea cea mai bună s-aveți parte:

El, Dumnezeu, iubește România!

                     

Sfinții arhangheli, vestitorii de bine

Și eu am copilărit împreună cu voi,

Întotdeauna v-am știut și vă simt lângă mine

La bucuriile vieții și la nevoi!

 

Ce vești minunate! Crezut-am în ele

Cum crede pâinea în semnul divin,

Toate rostirile și tăcerile mele

Dinspre cerul cuvântului vin...

 

„Bucură-te, Fecioară, bucură-te, Marie,

Întru bucuria harului ce ți s-a dat!”

Se-aude și astăzi Vestea cea vie,

Pruncul din pântec fie lăudat!

 

„Iisus a-nviat! El nu mai este”!

Mormântul din lumea de-afară e gol,

Poemul meu, această dulce Veste,

De Ziua voastră îl aduc obol...

                   * * *

Neputincios în fața voastră sunt,

Arhangheli-Mihaile și Gavriile,

Călător și eu pe-acest pământ,

Cel numărat de clipe și de zile-

 

Voi, Vestitorilor de Vești anume

Și de cuvântul care-l scriu acum,

Mi-ați dat aici o soartă și un nume,

Un adevăr, o viață și un drum.

 

Maica mea, cea dinspre umilință,

Când m-a născut, acolo în pridvor,

M-a învelit în aer și-n cătrință

Și-n loc de lapte mi-a dat numai dor,

 

De-aceea azi, de ziua voastră întreagă,

Mi-e sufletul și trupul ca un nor-

De voi atâtea amintiri mă leagă!

Să-mi fiți în toate pururi de-ajutor

 

Și-acestui neam din care eu mă trag

Să îi aduceți cea mai sfântă veste,

Că fără Dumnezeu pe-acest meleag

Nimic statornic în cuvânt nu este!

 

Nicolae Nicoară-Horia