Tot mai apropiat...

Tot mai apropiat de Dumnezeu,
Niciodată nu am stat deoparte,
Singurul de El ce te desparte
E acest unic întru toate-Eu!
Bolnav şi singur, aşteptând la vamă,
Tristeţile din urmă de te ning...
Vai, câteodată mi se face teamă
De poala hainei Lui când mă ating...
Şi nu mă judecaţi, voi, cei de-un leat
Cu neputinţa Clipei care sunt!
De Dumnezeu mereu apropiat,
Tot mai departe de acest pământ...