Se face tot mai cald, tot mai fierbinte
În Aerul şi-n Clipa dintre noi-
Cu tine de vorbesc, tu ia aminte,
Nu mai privi, zadarnic, înapoi...
Şi dac'o fi Sfârşitul ca să vină,
Cum scrie în Scripturile cereşti,
Noi, amândoi, avem aceeaşi vină-
Tu, că sunt, eu- vinovat că eşti!
Cel ce ne-a făcut din lut anume-
Cine mai ştie de porunca Lui?
Ne-a dat să stăpânim această lume,
Pământul nou, atunci, al nimănui...
Ne ruşinăm de el, acum când scriu
Cu gândurile-acestea supărate,
Dar încă în cuvinte nu-i târziu-
Să ne spălăm cămaşa de păcate!
Să ne spălăm, nu ca Pilat pe mâini,
Pe mâinile de-a pururea murdare,
Până mai este apă în fântâni
Şi până în fântâni vor fi izvoare...
.......................................................
Spre unde să fugim? Tu ia aminte,
Nu mai privi, ca Sara, înapoi,
Se face tot mai cald, tot mai fierbinte
În aerul şi-n zarea dintre noi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu