21 Octombrie 2009.
„...bunule Horia!”
Andrada
Spre mântuire fie scrisul meu,
Cum pentru ochi lumina e veşmântul,
Eu nu sunt bun, ci numai Dumnezeu,
Cel ce mi-a dat porunca şi cuvântul!
Mă bucur dar, de bucuria voastră,
Dacă v-aduce linişte şi Dor
Versul meu deschis ca o fereastră
Înzidită-n rana unui nor...
Mi-e drag să-mi cânt potecile şi plaiul
Spre care mă întorc, copil, mereu
Şi-atâta ştiu, când scriu mă simt ca naiul
Prin care arde Duhul unui zeu...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu