20 Februrie 2010, în zori...
Nu ştiu lumina cum se împarte,
Lumina în care mereu mă ascund,
Mâinile mele, cele departe
Mângâie chipul de Aer fecund...
Nici ele nu pot să-i vindece Dorul
Făpturii tale dumnezeieşti,
Nu simţi cum îţi cuprinde fiorul
Umerii, coapsele, totul ce eşti...
Veşmintele albe, dulci, mătăsoase,
Lacrima-nvinsă a ochilor tăi,
Ca o flacără-albastră sfânt amiroase
Numele clipei mistuit în văpăi...
....................................................
Cade rouă pe sufletul tău de copilă,
Cântă cocoşii acum a târziu,
Mă chinuie visul fără de milă,
Ce-nseamnă oftatul acesta nu ştiu...
Nu ştiu lumina cum se împarte,
Lumina în care mereu te ascund,
Mâinile mele, cele departe
Mângâie chipul de Aer fecund...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu