27 Iulie 2010...
"...atât de mult a iubit Dumnezeu lumea..."
IOAN. 3,16
Când nu mai poţi cu lumea să te-mpaci,
Oricât ai vrea şi nu mai ai ce-i face,
Stinge-i lumina, culcă-te şi taci
Târziului ce nu te lasă-n pace...
Dacă i-ai fost în Viaţă de folos
În urma ta nu aştepta urale-
Măcar să dormi şi să visezi frumos
Şi nimenea din Somn să nu te scoale...
Nu-i spune cine eşti, ori cine-ai fost,
Ea singură odată-o să-nţeleagă
De ce ţi-a fost în gânduri adăpost
Şi-n Adevăr de ce atât de dragă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
În lumea asta fără vis şi dor
mă trec plângând din şoaptă în izvor
şi mă adorm în clipele de strajă
trecându-mă uşor cu luntrea-n vrajă...
Trimiteți un comentariu