6
Decembrie 2014
Un
prieten beat de învățătură
În
treacăt arătându-și dinții
Mi-a
spus azi cu atâta ură
În
gară-ce ai, mă, cu sfinții?
Căzuse
omul de pe șine,
Eu
i-am răspuns „întru mulți ani!”
El
s-a uitat chiorâș la mine
Ca
la o pungă fără bani...
Și-a
dat de jos să se ridice,
Dar
steaua lui era prea grea,
Nu-i
musai să mă crezi, amice-
Ce
văd, ce simt, e treaba mea!
Se
auzea din veșnicii
Un
clopot de la Clopotiva,
Toți
sfinții de-aici sunt vii,
Degeaba
le râvnești coliva
Și
fața ta nu fie tristă
De
Crezul întru care sunt-
Fără
de îngeri nu există
Nici
Înviere pe pământ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu