Leverkusen,
31 Iulie 2018
Cântec legănat de
dor,
Bucuria mea nativă,
Pleacă luna lui
Cuptor,
Cine să îi
stea-mpotrivă?
Ne-a fost cald
ca-ntr-o văpaie,
La oraș, dar și la
sate,
Uneori prea multă
ploaie,
Dar le-am îndurat
pe toate.
Frumos, precum e
agata,
Cu lumina de sub
pleoape
Vine August și-apoi
gata,
Toamna noastră e
aproape;
Veșnic nu-i nimic
să steie
Și noi îndrăgim
risipa,
Tot mereu îți
spun, femeie,
Să iubim statornici
clipa!
Pleacă luna lui
Cuptor,
Ce-amintiri de ea ne
leagă!
Strugurii de-acum mă
dor
Vinăreasa mea cea
dragă...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu