Leverkusen,
14 Iulie 2018
Nu-i ziuă să nu
vină după noapte,
Chiar dacă ele
se-ngână mereu,
Acum, „la vremea
cireșelor coapte”
Iancu se naște din
chinul cel greu,
Precum lumina ce nu
are frâu,
Cel pururi cu Dorul
de Țară bolund,
Acolo, la Vidra,
lângă un Râu
Cu o durere albastră
pe prund;
Aceeași Marie cu
dragoste-l strânge,
Iar Pruncul se uită
la chipul ei dulce
Și înțelege acum
de ce plânge
Ca Maica aceea cu
Fiul pe cruce...
Spre Tine-mi ridic
privirea de jos
Și Te rog, bunule,
milostiv Dumnezeu,
Nașterea lui să-i
fie cu folos,
Spre izbăvirea
neamului meu!
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu