Lasă-te de poezie...

Marți, 17 Septembrie 2019

„Lasă-te de poezie”! Mă avertizează una,

Îmi ceruse prietenia pentru alte idealuri,

Sus pe bolta înstelată mă privea mirată luna

Hoinărind nepăsătoare, palidă peste coclauri...

De atunci îmi dă târcoale „vâlva” cea neliniștită:

„Lasă-te de poezie!” Nu se lasă ea de mine!

Știu cât e de păguboasă ducerea întru ispită,

Și așa oricând în viață nici nu știi de unde-ți vine;

„Lasă-te de poezie!” E poruncă, sau îndemn?

Parcă m-aș lăsa de muncă, biet șomer cu fața tristă,

De așa tovărășie nu am fost și nu sunt demn,

Domniță, sau domnișoară am să mi te șterg din listă...

Nicolae Nicoară-Horia