23 Septembrie 2019
-Echinocțiu de toamnă-
-Restituiri-
Pleacă vara-frunză arsă,
Nu mai pot să o amân
Și de mine nici nu-i pasă
„Amărât” dacă rămân...
Rece și amară-i huma
Ca o umbră de cucută,
Pleacă vara, cade bruma
Peste amăgirea mută.
Fie voia cea divină!
De-a fost tristă și
săracă
Și cu ce sunt eu de vină-
Pleacă vara și ce-i dacă?
Și cu ce sunt eu de vină-
Pleacă vara și ce-i dacă?
Pleacă vara, toamna vine,
Cealaltă rămâne-n noi,
S-adunăm cum se cuvine
Rodul
dintre amândoi...
* * *
Vine toamna, vine ca un
rug
Și miroase a lumină
arsă,
Vara supărată a plecat
de-acasă,
Cine știe dac'o
mai ajung...
Cade vântul
obosit pe ape,
Pleacă
rândunelele înapoi,
Vine toamna,
tu nu ești aproape
Să-i culegem
rodul amândoi.
Vine toamna,
mă voi naște iar
În căsuța
de pe Deal uitată?
Singur să te
naști e în zadar
Ca un prunc
de mult orfan de tată
Și mama
înspre ceruri se ridică,
În cuvinte
s-a făcut târziu-,
Vine toamna,
frunza asta pică,
Frunza
cealaltă, nu mai știu...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu