M-am întrebat și mă întreb mereu,
De unde vine Dragostea anume,
Din care răsărit de curcubeu,
Cine i-a dat întâia oară nume?
Mi-aduc aminte când eram fecior
În Satul meu, cel plin de Poezie,
Acolo, între ierburi, sub răzor
Mi-a fost dat fiorul sfânt și mie...
De unde vine Dragostea? Ea-ce-i?
La fiecare cât și cum se-mparte?
Și-acum mă simt cuprins de vraja ei,
Ca de-o poveste scrisă într-o carte...
Ce mută-i Poezia și săracă,
Fără ea nici n-aș putea să scriu!
De unde vine Dragostea? Când pleacă
Se face-n lume rece și târziu...
Răspunsul noi îl știm atât de bine,
Ne place întrebarea, cea mereu,
La stupul nostru, ca un roi de-albine,
Dragostea
vine dinspre Dumnezeu!
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu