Binecuvântată fie
Clipa de la Dumnezeu,
Din a mea Copilărie,
Acasă, în Satul meu!
Bucuria, cea deplină!
Tot Copil, precum eram
Și se umple de lumină
Sufletul pe care-l am.
Doamne, el de unde vine?
Din cuvântul sfânt Acasă
Crește iarba pe coline
Și mai fragedă sub coasă...
Omule, trăit sub stele,
Cine nu a fost Copil?
Într-un leagăn de nuiele
Doarme Dorul meu tiptil,
Dar nu doarme, se preface,
Leagănă-mi-l, tu, la sân,
Sufletul, cel plin de pace,
Niciodată nu-i bătrân...
Poate-așa de tine-ascultă,
Poezia mea cea dragă,
Dragostea i-a fost prea multă
Și de ea pe veci mă leagă!
Binecuvântată fie
Clipa de la Dumnezeu,
Din a lui Copilărie,
Acolo, în Satul meu!
Joi, 15 Octombrie 2026
Nicolae Nicoară-Horia
Din volumul Cămașa
Copilăriei, tot în lucru...
Coperta: George Roca-Australia


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu