Acoperământul...

 

 

Ne-ncrezători au fost, vor fi mereu

Câtă vreme-i va răbda pământul,

În Maica Fiului de Dumnezeu

Prin care-n lume s-a-mplinit Cuvântul!

 

Nu-i judec eu, nici versurile mele

Care se frâng ca pâinea pentru ei,

Nu mă-ncovoi sub vremurile grele,

Nici nu sunt slugă altor dumnezei...

 

Nașterea mea n-a fost o întâmplare,

De-aceea, ca o Mamă care ești

Și-ai fost de-a pururea ocrotitoare,

Sub Acoperământul tău să mă primești!

......................................................................

Târziul pretutindeni mi se-arată,

E tot mai multă brumă în cuvânt,

Acoperă-l cu Dragoste curată,

Marie, Născătoare de Fiu sfânt!

 

Din Leagănul prunciei mi-ai fost dragă.

De tine-o mamă îmi cânta mereu,

Acoperă și-această lume-ntreagă

Pe care a făcut-o Dumnezeu

 

Și nu-ți lăsa Grădina părăsită

Cu florile plângând prin mărăcini

Și-acum Lumina lumii-i răstignită

                       * * *

Sunt copil crescut la țară printre păsări, printre moți,

M-a născut spre dimineață într-o toamnă maica mea,

Mereu Dragostea de Mamă să v-acopere pe toți,

Oriunde sunteți în lume să nu fiți orfani de ea!

Cu mânuțele curate mă rugam atunci pe-ascuns

Și-acum lacrimile-acelea îmi alunecă pe-obraz,

Eu, cât am umblat prin viață Rugii i-am primit răspuns,

M-a ferit întotdeauna de ispite, de necaz...

.....................................................................

Frigul, frica, ne pătrunde și în gânduri și în oase,

Ridicați-vă privirea înspre Cerul ei senin,

Să v-acopere Lumina peste suflet, peste case,

Maica Domnului, cea Sfântă, fie-n veci cu noi! Amin.

 

Nicolae Nicoară-Horia