Noiembrie se duce...

29 Noiembrie 2017

Noiembrie se duce, spre unde noi nu știm

Și umbrele-nserării încep să ne cuprindă,

Decembrie e-aproape și sus la Viflaim

Se naște iarăși Pruncul în leagăn de colindă

Și iarna o să cearnă zăpada peste noi

Și gândurile mele sub pom se înlumină,

Noiembrie se duce, nu-l mai chema înapoi,

Oricum până la Anul nu are cum să vină;

Afară-i frig și gerul cu nepăsare mușcă,

La mine în cuvinte e cald precum în rai,

Din anul care pleacă ne-a mai rămas o dușcă,

Să plece, vine altul din urmă și...nu-i bai!

Colindătorii parcă se-aud vuind pe drum

Și crește-n mine dorul de Munți tot mai fierbinte,

Ci vino și îngână-mi un leru-i ler de-acum

Până ne fură somnul uitat între cuvinte.

Citește-mă cu grijă încet și nu te teme,

Nu vom cădea vreodată din margine de vis,

Noiembrie se duce, mai zăbovim o vreme

Să teminăm poemul ce încă nu l-am scris...

Nicolae Nicoară-Horia

E ziua ta...

28 Noiembrie 2017

In memoriam Ioan Nicoară

E ziua ta, prieten drag și doare,

Pentru întâia oară pe pământ

Lâng-amintire arde-o lumânare

Și ceara se topește în cuvânt...

Azi nimenea nu îți mai face tort

Și „La mulți ani” nici vântul nu îngână,

Sărbătoritul, cel din acte-i mort,

Iar celălalt tot viu o să rămână!

Culorile pe pânză, reci și mute,

Așteaptă mâna ta înfiorată

Cu-aceeași dragoste să o sărute,

Nici ele nu te uită, niciodată!

Mă-ntrebi ce fac? Tot „binișor” mă simt,

Tu mult mai bine-acolo unde ești,

Aici e frig și ninge, nu te mint,

Peste Acasa ta din Nicorești...

Nicolae Nicoară-Horia

Cifra trei...

26 Noiembrie 2014, ora 7.56

Duminică, 26 Noiembrie 2017

Pentru Annamaria Silvana

Mi-a spus la telefon: „am trei

Și ce mă bucur!” Anna mea cea dragă

O, Doamne sfinte, bucuria ei

Fă-o să cuprindă lumea-ntreagă!

Niciun vis din viață nu e frânt

Oricâte îndoieli din noapte vin

Până mai sunt copiii pe pământ

Cu chipul și cu zâmbetul divin!

În ei și-a pus lumina Dumnezeu

Și Dragostea, cea fără de hotare,

Tresaltă ca un psalm sufletul meu

Și gândul amiroase-a sărbătoare!

Am învățat ce-nseamnă cifra trei

Și, Doamne, e atâta de ușor!

ANNAMARIA cu părinții ei,

Petale rupte din același Dor!

Culorile din steagul Țării mele,

Tatăl, Fiul și cu Duhul Sfânt,

Și câte bucurii aici sub stele

Nu au semnul ei de pe pământ!

Sunt anii care-i port acum pe frunte

Ce pe-o coroană împletită-n trei,

Cum împletit e zbiciul de la munte

Purtat de Bunul între „cea” și „hei!”

Trei păstori și-o blândă mioriță,

Iezii din poveste, cucuieți

Cu toată bucuria mea din ființă,

E semnul sfânt al crucii dacă vreți!

Și multe alte lucruri știu ce-nseamnă,

Dar vremea nu e încă răbdătoare

Și tortul de pe masă mă îndeamnă

Să-l împart cu voi, cu fiecare...

Nicolae Nicoară-Horia

România dodoloață...

18 Noiembrie 2017

În curând iar o să vină, Românie, Ziua ta,

Alții nici nu vreau s-audă, să mai știe despre ea,

Mușcă din aceeași pâine, ruptă din același dor,

„Frați” dacă am fost odată, să mai fie nu mai vor!

Nu le înțeleg pornirea și nici ura deocamdată,

Le-am cinstit întotdeauna ziua care le-a fost dată,

I-am servit cum se cuvine cu pălincă și cu vin,

Nici nu mi-am șters de sudoare fruntea cu vreun steag străin...

Doamne, îmblânzește fiara cea flămândă și dă-i hrană,

Care silnic zgândărește în aceeași sfântă rană,

Dojenește-o cu cuvântul care-i mai presus de fire,

Pune între noi de-a pururi dragostrea întru zidire!

În curând iar o să vină Ziua ta de pe pământ,

Patrie fără de care nici el nu-i, nici eu nu sunt,

Trebuie ca să priceapă și cu mintea lui beteagă,

Tu ai fost și vei rămâne, România mea, întreagă!

Nicolae Nicoară-Horia

Bu-nicule...

12 Aprilie 2016

Bu-nicule, te-ntreb, să îmi răspunzi,

De ce mereu în versuri te ascunzi

Și urci copil pe drumul dinspre-Acasă

Atunci când supărările te-apasă?

O, cât aș vrea să mă-ntâlnesc și eu

Cu pruncul alduit de Dumnezeu,

Pe Dealul dintre toate cel mai drag,

Din marginea pădurilor de fag!

Să ne jucăm cu mieii-n primăvară,

S-ascult cum cântă cucu-ntâia oară,

Cu laptele cel muls de dimineață

Să mă spăl pe suflet și pe față,

Iar noaptea, la lumina din tăciuni

S-ascult povești venite din străbuni,

Să-l văd pe Iancu luminând pe cal

Cum trece ca un fulger prin Ardeal;

Să-l întâlnesc, acolo în cerdac,

Pe Horea, durutul din Albac...

Bu-nicule, te-ntreb, să îmi răspunzi

Când mă privești de ce ți-s ochii uzi?

Nicolae Nicoară-Horia

Dezbină...

11 Aprilie 2016

Aud mereu porunca deșartă și străină,

Acolo unde-i pace și dragoste-dezbină!

Dezbină țara, neamul și frații și părinții,

Dezbină din icoane, cât încă mai sunt, sfinții...

Dezbină cântăreții, artiștii, scriitorii

Și peste tot lucrează cu sârg dezbinătorii...

Mă-ntreb ca tot creștinul, acum, în Postul Mare,

Lucrarea lor murdară cine-o plătește oare?

Cel ce a pus întregul de-a pururea între noi,

El nu vrea jumătatea din Dragoste înapoi-,

V-aud mereu porunca, străină și deșartă,

Dar Dumnezeul păcii din ceruri nu vă iartă!

Nicolae Nicoară-Horia

Păgânii...

Duminică, 10 Aprilie 2016

Ferice de cuvântul în care m-ai zidit!

Din Valea Plângerii și până-n Munți,

Din Răsărit și până-n Asfințit

Sunt tot mai răi păgânii și mai mulți!

Toți spinii din cununa Ta mă dor

Și stropi de sânge-mi picură pe cale,

E-atâta ură, Doamne-n ochii lor

De lăcrimează lemnul crucii Tale!

Până la Paști nici nu mai au răbdare

Și-L răstignesc mereu pe Fiul Sfânt!

Ei n-au crezut vreodată-n Postul Mare,

Și nici în altele de pe pământ,

Ei nu vreau mânăstiri, nici catedrale,

Nu cred în mântuirea ăstui neam!

Tu vindecă-mi cuvântul meu de jale

Și-i pregătește duhul pentru hram...

Nicolae Nicoară-Horia