7 Mai
2014
Frunză
verde din Carpați,
Țara
mea de dezbinați,
Din
Moldova, în Ardeal,
De
din Vale, până-n Deal,
De
cu zori și până-n seară,
Dinăuntru
și-n afară,
Peste
tot unde te duci
Numai
vorbe de haiduci!
Între-aceste
zări divine
Unde-s
doi spurcatul vine!
Nenăscuții
prunci ne plâng,
Pumnii
de durere-i strâng,
Mamele
în somn suspină,
Cine,
Doamne, ne dezbină?
Numai
înspre Tine frig,
Floarea
tremură de frig!
Frunză
verde nu mai pot,
M-aș
muta de-aici de tot,
Dar
aici sunt morții mei,
Să
se mute-acolo ei,
Cei
semănători de vânt
Dincolo
de-acest pământ-
Frunză
arsă din Carpați,
Țara
mea de dezbinați...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu