Șaizeci și trei...

12 Mai 2014

M-apropiu de copilărie

Ca umbra de copacul ei,

Șaizeci și trei sunt anii mei,

Câți vor mai fi nimeni nu știe...

Șaizeci și trei erau și-atunci

Când a plecat sărmanul tată

De lâng-o mamă îndurerară

Și ne-a lăsat în urmă prunci.

Sunt mulți mai tineri decât mine,

Și alții mai bătrâni desigur

Și fiecare s-a dus singur

Cu ortul pentru vamă-n în mâini.

De-aceea spun și-am spus mereu,

De anii mei nu-ți fie teamă,

Te rog să nu îi bagi în seamă,

Nevârsta sufletului meu!

Tu îi cunoști atât de bine

De-acum nemarginile lui,

În versul meu tristețe nu-i

Că va pleca de lângă tine...

.....................................

Șaizeci și trei sunt anii mei,

Câți vor mai fi nimeni nu știe,

M-apropiu de Copilărie

Ca umbra de copacul ei...