Duminică,
9 Noiembrie 2014
De-o vreme
se întâmplă tot mai puține nunți,
Tu
iartă-mi supărarea de peste zi rămasă,
Aș vrea
să iau cu mine duminica în Munți
Să o
închid acolo în liniștea de-acasă
Și obosit
de lume, precum un vultur frânt
Cu
storurile trase la masa mea de brad
Să nu-mi
ascult nici gândul rănit dinspre pământ,
Doar
merele răscoapte să le aud cum cad!
...............................................................
Tu
iartă-mi fericirea, mult prea devreme arsă
Și aerul
deasupra e plin de funigei,
Aș vrea
să iau cu mine duminica rămasă
Nepângărită
încă de vânzătorii ei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu